24 noiembrie 2019

BIO Klaus Iohannis, reales preşedinte, continuă linia de două mandate, după Ion Iliescu şi Traian Băsescu

Alina Mihai

Klaus Iohannis (60 de ani), ales al patrulea preşedinte al României după 1989, continuă seria şefilor de stat ai României care au obţinut al doilea mandat la Cotroceni. El i-a urmat în funcţie în 2014 lui Traian Băsescu, aflat la al doilea mandat, de asemenea succesorul lui Ion Iliescu (2 mandate). Singurul preşedinte al României care a avut un sigur mandat a fost Emil Constantinescu, care a abandonat şi nu a mai candidat.

Sursă foto: Mediafax

Iohannis obţine al doilea mandat de preşedinte, potrivit estimărilor la ieşirea de la urne de la turul al doilea la preşedinţie din 24 noiembrie 2019, cu o diferenţă mare faţă de contracandidata sa Viorica Dăncilă.

Primul mandat de preşedinte l-a obţinut în 2014 când a câştigat cu 54,43%, învingându-l pe candidatul PSD, prim-ministrul în funcţie Victor Ponta (45,57), pe fondul unei campanii negative privind obstrucţionarea votului din diaspora, lucru care i-a impulsionat pe românii din străinătate şi în 2019, când diaspora a beneficiat de o legislaţie nouă şi condiţii net îmbunătăţite de vot.

 

Patru mandate la Primăria Sibiului

Prima funcţie de demnitar pe care o obţinea Klaus Iohannis, fost profesor de fizică, era în urmă cu 19 ani când devenea primar la Sibiu, oraş unde a fost reales pentru patru mandate. Din punct de vedere electoral, Iohannis a reuşit performanţa să obţină mandatele de la prima candidatură, atât la Sibiu şi la Cotroceni în 2014. Mai puţin succes a avut la funcţiile în care era desemnat, nu a reuşit să ajungă premier în 2009 şi nici vicepremier în 2014.

De etinie sas şi de religie creştin-protestant (evanghelic-luteran), Klaus Iohannis a fost membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost preşedintele formaţiunii, demisionând din această funcţie după înscrierea în PNL, în februarie 2013.

Iohannis s-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali. Ajuns întâmplător în acestă postură de candidat şi ulterior primar, după cum avea să recunoască el însuşi, Iohannis l-a învins pe social-democratul Ioan Cindrea, deşi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saşi. Sibienii l-au votat masiv pentru că îşi doreau o schimbare în administraţia locală. 

În cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, eveniment care a atras în oraş peste un milion de turişti.

 

 

Patru Guverne s-au succedat în mandatului de preşedinte al lui Iohannis. Referendumul pe justiţie din 25 mai 2019

În timpul primului său mandat s-au aflat la putere patru guverne: Executivul de tehnocraţi al lui Dacian Cioloş, iar după ce social-democraţii au câştigat alegerile parlamentare din 2016 au urmat trei guverne PSD, conduse de Sorin Grindeanu, Mihai Tudose şi Viorica Dăncilă. În octombrie 2019, premierul Viorca Dăncilă a fost demis prin moţiune de cenzură, iar ulterior a fost învestit Cabinetul lui Ludovic Orban, premier din partea PNL care conduce un guvern minoritar, cu sprijin fragil în Parlament. 

În timpul primului mandat de preşedinte şi după o reformă netransparentă în justiţie pe care a făcut-o PSD, condus de Liviu Dragnea, contestat pentru dosarul de corupţie pentru care era judecat în instanţă, Iohannis a organizat referendumul pe justiţie din 25 mai.

Consultarea populară a pornit de la protestele după adoptarea OUG 13 şi a fost validat după ce 41,28% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Votul favorabil s-a dat celor două întrebări: dacă există acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie şi acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională.

În timpul mandatului său, Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR, anunţul fiind făcut în 9 iulie 2018 de către purtătorul de cuvânt al preşedinţiei, Mădălina Dobrovolschi.

Pe 30 mai 2018, Curtea Constituţională a stabilit, cu majoritate de voturi, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele României, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA. Curtea a anunţat, în comunicatul ce a urmat, ce trebuie să facă preşedintele pentru a înceta acest conflict. Mai precis, pentru prima dată, a indicat clar o măsură: emiterea decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.

Preşedintele a semnat, de asemenea, şi decretul prin care procurorul general, Augustin Lazăr, se pensionează. Augustin Lazăr înceta să mai fie procuror general  al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la data de 27 aprilie 2019, după un scandal privind rolul său la penitenciarul Aiud.

 

Ce avere are Klaus Iohannis: Cinci case, un cont de 250.000 lei şi venituri din chirii 

Klaus Iohannis deţine confor ultimii declaraţii de avere, cinci case şi un cont bancar în valoare de 250.000 lei. Totodată, şeful statului şi soţia lui au obţinut venituri în valoare de 61.658 lei prin închirierea unui imobil din Sibiu, potrivit declaraţiei de avere publicată de BEC.

Astfel, potrivit declaraţiei de avere publicate pe site-ul Biroului Electoral Central, Klaus Iohannis deţine în prezent cinci imobile: Unul dobândit în 1997, prin cumpărare, de 84.60 mp, alt imobil obţinut prin cumpărare în 2001 de 253 mp, unul obţinut prin donaţie în 1992 de 377 mp. Totodată, şeful statului a cumpărat două case în 2007, de 76 mp, respectiv 64 mp.

Klaus Iohannis deţine şi un cont în bancă deschis în 1999 în valoare la zi de 250.000 lei.

Potrivit declaraţiei de avere, şeful statului a realizat un venit de la Administraţia Prezidenţială, în ultimul an fiscal încheiat, în calitate de preşedinte, de 165.100 lei.

Soţia lui, Carmen Iohannis, a realizat un venit de profesor de 33.276 lei.

Preşedintele a obţinut, totodată, potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul BEC, 35.829 lei, din închirierea unui imobil din Sibiu.

Şi Carmen Iohannis a obţinut acelaşi venit, respectiv 35.829 lei, prin închirierea unui imobil.

 

Scandalurile din jurul caselor 

Scandalurile în care a fost implicat numele lui Klaus Iohannis a fost legat de faptul că ar fi câştigat câteva case din centrul istoric al Sibiului pe baza unor documente false, locatarii acestora judecându-se timp de câţiva ani cu primarul.

Iohannis a fost anchetat de DNA, în 2009, pentru abuz în serviciu, pentru retrocedarea unor terenuri către persoane care nu îndeplineau condiţiile, dosarele fiind din anul 2005. În 2009, Agenţia Naţională de Integritate s-a autosesizat, în urma publicării unui articol într-un cotidian central, privind faptul că primarul Sibiului ar fi încălcat legea incompatibilităţii, prin ocuparea funcţiei de administrator, în 2003, la societatea Parcuri Industriale Sibiu - Şura Mică, în paralel cu cea de primar. Iohannis a atacat hotărârea în contencios administrativ şi a câştigat procesul, în 2010.

În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află din nou în incompatibilitate întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010, şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale. În septembrie 2013, Klaus Iohannis a câştigat procesul intentat ANI, după ce Curtea de Apel Alba-Iulia a admis contestaţia acestuia la raportul de evaluare al ANI şi a dispus anularea deciziei. Hotărârea a fost contestată de ANI la instanţa supremă, care se va pronunţa cu privire la admisibilitatea cererii marţi, 18 noiembrie.

Iohannis a susţinut că şi-a cumpărat cele şase case prin "muncă cinstită" şi că banii pentru achiziţionarea acestora au provenit din salarii, meditaţii, chirii, din bani primiţi de la părinţii săi şi ai soţiei şi din împrumuturi de la prieteni.

Întrebat la Gândul Live despre aceste case, Iohannis a dat un răspuns considerat a fi o gafă şi pentru care ulterior şi-a cerut scuze. Rugat să se pună în poziţia unui profesor care nu a reuşit să-şi cumpere şase case prin muncă cinstită şi meditaţii, Iohannis a răspuns: "Ghinion", iar când moderatorul a întrebat "Ghinion pentru cine?", el a completat: "Ghinion pentru mine".

Ulterior, el şi-a cerut scuze pentru această afirmaţie, spunând că a fost făcută într-o zi proastă. "A fost un răspuns foarte neinspirat şi... chiar cred că e momentul, dacă cineva s-a simţit jignit, să-mi cer scuze în public, ceea ce fac. Am avut, recunosc, o zi proastă şi dacă acea afirmaţie nefericită a supărat pe cineva îmi asum vina. Cer scuze, asta este. Însă, ghinionul există la dascăli", a spus el

 

 

Ascensiunea rapidă în PNL

Klaus Iohannis s-a alăturat PNL în 20 februarie 2013. După trei zile, la Congresul PNL, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

În februarie 2014, Klaus Iohannis a fost nominalizat pentru funcţiile de vicepremier şi ministru de Interne, însă USL s-a rupt, PNL ieşind de la guvernare. Nominalizarea sa pentru Guvern nu a fost însă prima.

În octombrie 2009, după căderea Guvernului Boc, Klaus Iohannis a fost propus premier, în schimb, preşedintele Traian Băsescu l-a preferat pe consilierul BNR Lucian Croitoru.

După anunţarea rezultatelor alegerilor din 2009, care îl dădeau pe Traian Băsescu drept preşedinte al României, Klaus Iohannis declara că, pentru el, "acest parcurs de posibil premier" s-a terminat. Ulterior, după ce s-au încheiat cele două mandate legale de preşedinte ale lui Băsescu, Iohannis avea să devină noul preşedinte al României. 

În urma demisiei preşedintelui PNL, Crin Antonescu, după o înfrângere la alegerile europarlamentare din 2014, liberalii a decis conform statutului ca Iohannis să asigure interimatul funcţiei eliberate de Antonescu până la alegerea unui nou preşedinte. Pe data de 28 iunie 2014 Iohannis a fost ales preşedinte al PNL. Iohannis a obţinut 95% din voturile delegaţilor la congres (1.334 de voturi), iar contracandidatul său, Ioan Ghişe – 144 de voturi.

Iohannis a fost ales candidat al PNL pentru funcţia de preşedinte a ţării în alegerile din noiembrie 2014, după ce s-a confruntat în această cursă cu fostul preşedinte PNL, Crin Antonescu.