Conflictul din Ucraina. Iohannis:Ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu posibil

„Am încheiat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în care am abordat situaţia de securitate din zona extinsă a Mării Negre şi de pe flancul estic al NATO. De asemenea, am examinat măsurile privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate care să ne permită o consolidare a rezilienţei României. Astăzi (miercuri - n.r.) am făcut o analiză completă a situaţiei de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicaţiilor militare, economice şi energetice, dar şi din perspectiva migraţiei necontrolate. România are peste 600 km de frontieră comună cu Ucraina şi trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu posibil”, spune Klaus Iohannis după şedinţa CSAT.

El apreciază că „actuala criză de securitate creată de Rusia ”nu este doar despre Ucraina, nu este doar despre securitatea regională la Marea Neagră sau despre securitatea europeană, ci este despre securitatea întregului spaţiu euro-atlantic”.

„De aceea, în aceste momente este important ca la nivelul NATO şi al Uniunii Europene să dăm dovadă de unitate şi solidaritate. Vreau să subliniez - avem un dialog permanent, extrem de dens şi de substanţial la toate nivelurile în cadrul NATO, cu Statele Unite ale Americii, în cadrul OSCE şi al Uniunii Europene. Escaladarea tensiunilor şi consolidarea masivă a prezenţei militare a Federaţiei Ruse în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre afectează securitatea şi stabilitatea internaţională”, adaugă şeful statului.

El arată că demersurile Rusiei reliefează posibilitatea folosirii forţei împotriva Ucrainei.

„Acţiunile recente ale părţii ruse, prin propunerile înaintate în luna decembrie, încearcă să modifice în mod inacceptabil parametrii arhitecturii europene de securitate. În egală măsură, ne preocupă posibilitatea continuării şi aprofundării folosirii tacticilor hibride, care complică situaţia de securitate, inclusiv din perspectiva capacităţii de reacţie. Am analizat o gamă întreagă de acţiuni potenţiale, de la atacurile cibernetice menite să destabilizeze instituţii şi infrastructura critică, aşa cum am văzut recent în Ucraina, până la utilizarea energiei pentru a atinge obiective politice sau folosirea dezinformării şi a propagandei. A fost un schimb de evaluări care a inclus, cum este şi firesc, elementele care au reieşit din coordonarea noastră aprofundată şi constantă cu aliaţii şi partenerii atât în cadrul NATO, cât şi în cadrul Uniunii Europene”, mai spune Iohannis.

România a susţinut şi continuă să susţină, menţionează preşedintele Iohannis, abordarea actuală de la nivel euroatlantic.

„Am fost foarte activ implicaţi din punct de vedere diplomatic în adoptarea deciziilor la nivel aliat şi european, prin prisma poziţionării noastre geografice şi a interesului strategic pe care România îl are în stabilitatea Vecinătăţii Estice a NATO şi a Uniunii Europene. Dialogul diplomatic trebuie să aibă un rol primordial în detensionarea situaţiei actuale şi este important ca acesta să continue. Discuţiile recente cu Federaţia Rusă, inclusiv cele din cadrul Consiliului NATO-Rusia, au permis prezentarea detaliată a abordării NATO faţă de situaţia de securitate actuală, insistând asupra obiectivului clar al dezescaladării. Am transmis fără echivoc Federaţiei Ruse interesele de securitate şi îngrijorările noastre, aliate, faţă de conduita acesteia din ultimii ani, inclusiv din ultima perioadă. De asemenea, alături de aliaţii şi partenerii noştri, am transmis şi continuăm să transmitem mesaje clare, care să sublinieze ataşamentul nostru pentru apărarea principiilor fundamentale şi a valorilor spaţiului euroatlantic din care facem parte, precum şi a principiilor şi normelor de drept internaţional”, potrivit şefului statului.

El afirmă că România trebuie să fie pregătită şi pentru scenariul în care partea rusă va refuza să continue calea dialogului şi militează pentru consolidarea prezenţei Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în ţara noastră, dar şi pentru găzduirea unei prezenţe aliată crescută pe teritoriul nostru.

„Am decis în şedinţa CSAT o serie de măsuri importante. Voi da, din motive lesne de înţeles, doar câteva exemple, având în vedere sensibilitatea tematicii. Cum ar fi continuarea demersurilor concrete pentru creşterea prezenţei Aliate şi a SUA pe teritoriul României, ca măsură de întărire a securităţii statului român. Guvernul României şi instituţiile cu atribuţii în domeniu vor continua planificarea, la nivel interinstituţional, pentru gestionarea eventualelor intrări de refugiaţi pe teritoriul nostru şi pentru a fi pregătiţi să gestionăm efectele negative ale situaţiei de securitate în domeniile economic, energetic şi financiar-bancar. De asemenea, vor fi urgentate procedurile de revizuire a proiectelor de lege referitoare la securitatea naţională cuprinse în Planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024. Şeful Statului Major a prezentat astăzi în CSAT un plan de măsuri care vine în completarea, în continuarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, şi care vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu. Acest plan a fost aprobat de CSAT. România, ca membru al NATO, care este cea mai puternică alianţă politico-militară din istorie, se bucură în prezent de toate garanţiile de securitate şi nu este cazul ca vreun cetăţean al României să se teamă. Îi asigur pe cetăţenii României că suntem angajaţi împreună cu aliaţii şi partenerii noştri să discutăm, să decidem şi să punem în practică cele mai eficiente măsuri pentru siguranţa noastră, a tuturor”, a conchis Klaus Iohannis.