03 martie 2021

Ion Cristoiu: Ca şi PSD pe vremuri, pentru Coaliţia de Centru-Dreapta Parlamentul e o simplă anexă a Guvernului

Gabriela Antoniu

Publicistul Ion Cristoiu afirmă că şi anul acesta, când la putere se află coaliţia USRPLUS-UDMR, proiectul de buget a fost adoptat rapid, fără niciun amendament, la fel ca acum doi ani, când la guvernare se afla PSD, momentul nefiind vreo noutate, ci încă o dovadă că Parlamentul a fost transformat într-o anexă a Guvernului, iar ceea ce trebuia să fie un exerciţiu de democraţie a fost transformat într-unul de faţadă. Redăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

Sursă foto: Mediafax

Pe 2 martie 2021, a doua zi din aşa-zisele Zile ale Babei (sînt conştient de incorectitudinea mea politică, babele nu mai sînt de mult babe, ci senioare) Parlamentul, dominat de Coaliţia de Centru-Dreapta, a dat votul final la Bugetul pe 2021. Momentul a fost sărbătorit de către liderii coaliţiei de guvernare cu un entuziasm egal celui cu care a fost sărbătorită dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza. Ca de obicei cînd e vorba de politicieni sînt şi cîţiva care şi-au dat în petec din simplu motiv că lipsiţi de orice autocenzură, săraci cu duhul, spun deseori ceea ce gîndesc, sînt adică sinceri. Sinceri din prostie, fireşte. Cel mai periculos lucru pentru un politician.

Beat de fericire, Florin Cîţu, alintat Cîţu-Mîţu, a declarat că Bugetul a trecut prin Parlament exact aşa cum l-a trimis Executivul, adică El, Premierul. Nici în comisii, nici în plen, nu s-a făcut nici o modificare. Pentru o Coaliţie de partide ajunse la Guvernare şi prin făgăduielile că vor reabilita Parlamentul ca principală instituţie a democraţiei româneşti, mărturisirea sincerului Florin Cîţu trimite la Prostul din baie. Dezvăluie ceea ce politicienii Puterii ar fi trebuit să ascundă. Că Parlamentul a devenit o simplă anexă a Executivului. Nici pe vremea lui Nicolae Ceauşescu Bugetul nu trecea prin Parlament fără să fi suferit modificările dictate de aprobarea unor amendamente. Care amendamente, desigur, potrivit memoriilor lui Silviu Curticeanu, erau trimise la comisii chiar de Nicolae Ceauşescu. Urmare a ordinului dat de şefii de partide grupurilor parlamentare, nici un parlamentar al Puterii n-a adus obiecţii documentului trimis de Guvern şi cu atît mai puţin n-a introdus un amendament. Tot la ordinul şefilor de partide, au fost respinse toate amendamentele Opoziţiei. Trecerea Bugetului de Centru Dreapta prin Parlament a confirmat adevărul că USRPLUS nu diferă de partidele politice tradiţionale, deşi liderii formaţiunii se bat cu pumnul în piept că ei fac un altfel de politică. Parlamentul a fost transformat în a cincea roată la căruţa guvernului. Fără ca vreun parlamentar USRPLUS să se întrebe cu voce tare de ce trebuie el ca membru al Parlamentului să asculte orbeşte de vicepremierul Dan Barna.

 Un politician înzestrat cît de cît cu inteligenţă politică ar fi fost discret faţă de această trecere a Parlamentului pe linie moartă.

Florin Cîţu e însă sărac cu duhul ca politician.

Şi în neghiobia lui a dat în gît, ţopăind de fericire, faptul că o Coaliţie care se pretinde europeană a votat în Parlament Legea Bugetului fără să adauge măcar o virgulă la Documentul trimis de Executiv.

E vreun motiv de entuziasm, de bucurie sau satisfacţie această trecere prin Parlament în viteză a bugetului pe 2021? Fireşte că nu. Să facem o scurtă recapitulare:

Bugetul a fost aprobat de guvern pe 22 februarie seara. Pe 23 februarie a fost trimis la Parlament. Între 23 februarie şi 25 februarie au avut loc dezbateri şi avize în comisiile parlamentare. Votul final a fost dat marţi, 2 martie 2021, după ce în noaptea de luni 1 martie - 2 martie a fost adoptat pe articole. Şi iată că, după o săptămînă, bugetul a trecut în viteză pe la guvern, prin opinia publică, prin comisii şi Parlament, curat, fără să fie atins cu nimic, cum spunea săracul cu duhul Florin Cîţu, şi a devenit lege.

Opoziţia întruchipată de PSD a folosit dezbaterile pentru a pune la cale spectacole groteşti, cum a fost cel cu păpuşile. Intrînd în jocul parlamentarilor PSD, Florin Cîţu, sărac cu duhul, în loc să prezinte dimensiunile politice ale Bugetului, să folosească tribuna Parlamentului pentru a evidenţia seriozitatea cu care a fost alcătuit documentul, a intrat în polemică penibilă cu Opoziţia. O polemică penibilă din cel puţin două motive:

Florin Cîţu se dă leu cînd de fapt ca personalitate politică e mîţ.

Florin Cîţu n-are replici ascuţite, nu produce vorbe memorabile. Atacurile sale sînt simple înşiruiri de clişee ieftine de pe Facebook.

Ghinionul meu e faptul că nu sînt la început de drum în materie de comentarii. Dacă aş fi fost la început, dacă acum, să zicem, aş fi scris primele comentarii, probabil că aş fi fost fericit. Aş fi putut să scriu în premieră despre cum îşi bat joc politicienii români de Legea Bugetului, cea mai importantă după Constituţie. Numai că eu, eu scriind de 30 de ani despre politruceala românească, am descoperit în februarie 2019 un comentariu dedicat felului aberant, nelalocul lui în care a trecut bugetul pe 2019. În februarie 2019, Guvernul care a trimis Bugetul în Parlament era al PSD. Majoritatea era a PSD. Opoziţia era alcătuită din PNL şi USR. Uitîndu-mă acum pe acel editorial, mi-am dat seama că nu are rost s-o mai lungesc cu comentariu despre ce s-a întîmplat acum în Parlament. Am scris în februarie 2019, cu doi ani în urmă, aşadar, cînd guverna Ciuma Roşie despre felul aberant în care a trecut Legea bugetului prin Parlament sub guvernarea Coaliţiei de Centru-Dreapta, venite la putere cu făgăduielile unei altfel de politică decît cea dusă de PSD.

Redau mai jos fragmente din editorialul Discuţiile la Buget: Ca de obicei, un exerciţiu de democraţie autentică a fost transformat într-un exerciţiu de democraţie de faţadă, publicat pe cristoiublog.ro în 14 februarie 2019, care poate ţine azi locul unui comentariu la votarea Bugetului de către noua majoritate:

<Printre articolele din istoria presei noastre, marcate de ceea ce George Călinescu numea idei, singura putere a unui text de gazetă de a supravieţui trecerii timpului, aceste articole mi-a atras atenţia cel semnat de Nae Ionescu în Cuvîntul din 24 decembrie 1927, sub titlul intitulat Pledoaria d-lui Brătianu. , Cuvîntul, 24 decembrie 1927. Ca de obicei în politica autohtonă interbelică, finele lui decembrie stă sub semnul discuţiilor la Buget. În 1927, Bugetul pe 1928 fusese propus Parlamentului de Guvernul Vintilă Brătianu. Vintilă Brătianu luase cuvîntul la încheierea discuţiilor despre Buget. Plecînd de la referirile premierului la politica generală a PNL, Nae Ionescu se grăbeşte să reamintească un adevăr cu valoare de axiomă în lumea modernă:

<<Discuţia la buget îngăduie orice limite. Cumpănirea cheltuielilor şi veniturilor statului nefiind decît traducerea în cifre a operei de gospodărire în tot completul ei, analiza unui buget nu numai din punct de vedere al balanţării debitului cu creditul, ci şi din acela al izvoarelor de venituri, precum şi al marilor capitole de cheltuieli, este analogă cu discuţia la Mesaj, un buget fiind, cum am spus, răsfrîngerea politicei guvernului. De aceea, în ţările de veche tradiţie parlamentară, unde camerele şi ministerele nu sunt vecinic în febra agitată şi inutilă a legiferării mereu radicale, parlamentele, cari se mărginesc cu precumpănire la dreptul de control, acordă o mare însemnătate acestor discuţiuni, dîndu-le adesea un caracter foarte general.>>

De precizat că Discuţiile la Mesaj, invocate de publicist, se constituiau într-un moment obligatoriu la deschiderea lucrărilor noului parlament rezultat din alegeri. Şedinţa de deschidere debuta cu Mesajul Regelui. Era vorba de un Document – redactat de premier, dar semnat şi citit de Monarh – cu principalele misiuni de îndeplinit de către noul Guvern. . Teoretic, erau sarcini trasate de Rege. Practic, erau angajamente luate de noul Guvern. Discuţiile pe marginea Mesajului atingeau astfel o problematică de politică internă şi externă de un înalt nivel. Cu aceste discuţii sînt asemănate de Nae Ionescu cele care ar trebui să se petreacă la discuţia de la Buget.

Nae Ionescu observă aici o slăbiciune de fond a politicii româneşti de la vremea respectivă.
Bugetul e documentul de esenţă prin care un partid ajuns la putere sau deja la putere îşi concretizează Programul politic şi mai ales Programul electoral. Raportul între venituri şi cheltuieli ţine, ca să dăm un exemplu, de filosofia politică a partidului de Guvernămînt şi nu de mărunte calcule contabiliceşti. Guvernul Liberal al lui Dimitrie Sturdza, din 1901, venit după Guvernele conservatoare dedate la cheltuieli nebune, cum spune în Parlament ministrul de Finanţe Emil Costinescu, din partea PNL, aplică în cazul Legii Bugetului o sîngeroasă politică de austeritate:

Suprimări masive de posturi din administraţie; reducerea salariilor bugetarilor pe o scară progresivă începînd cu 2% şi terminînd cu 20% (toate lefurile de peste 800 de lei sunt micşorate cu 20%). La o leafă de 50 de lei reducerea a fost de un leu; reducerea (tot progresivă) a pensiilor; diminuarea indemnizaţiei zilnice a parlamentarilor de la 25 la 20 de lei (parlamentarii Opoziţiei au propus reducerea pînă la 15 lei).
Adăugate unor mici creşteri de impozite (pe proprietăţi imobiliare urbane şi rurale cu 0,5%), măsurile luate de guvernul D.A. Sturdza au rezolvat într-un an cea mai gravă criză financiară din istoria ţării.

De programul politic al unui partid depind repartizările pe Buget (un partid axat pe naţionalism acordă atenţie deosebită cheltuielilor privind apărarea, unul axat pe populism, pe cheltuielile sociale, PCR-ul lui Ceauşescu exagera la capitolul investiţii în dauna consumului), politica de taxe şi impozite (relaxarea fiscală pentru clasa mijlocie e propusă de exemplu de partidele care pariază pe clasa de mijloc), măsurile de austeritate, ca în cazul Guvernului Sturza.

Cum se desfăşoară discuţiile la Buget anul acesta?
Nu prea diferit de discuţiile de anul trecut, de acum doi ani şi de acum treizeci de ani.
Mărunte, cînd nu lipsesc cu desăvărşire.

Proiectul Legii Bugetului pe 2019 a fost dat publicităţii pentru a fi dezbătut pe site-ul Ministerului Finanţelor în 31 ianuarie 2019.
A fost adoptat de Guvern pe 8 februarie 2019, în şedinţa de Guvern ordinară.
Votul final e programat pentru vineri, 15 februarie 2019.

În perioada care a fost supus dezbaterii, nici un partid nu s-a implicat într-o discuţie serioasă despre filosofia Bugetului, despre politica Guvernului exprimată clar de Bugetul pe 2019. Ar fi fost normal, dată fiindu-i importanţa, ca Proiectul adoptat pe 8 februarie să fie supus dezbaterii şi votului într-unul din forurile colective ale partidelor din Parlament în vederea unei decizii privind poziţia faţă de el. Nici un partid n-a catadicsit să abordeze în chip organizat proiectul de Buget al Guvernului. Culmea e că proiectul n-a fost discutat nici măcar în şedinţa CExN din 3 februarie 2019. Despre Buget s-a pronunţat un singur lider PSD:
Liviu Dragnea.

Intervenţia sa n-a constat într-o prezentare a filosofiei politice a Bugetului, într-o explicare a felului în care în Buget se regăseşte programul PSD de Guvernare. Preşedintele PSD s-a mărginit să lanseze în spaţiul public diversiunea Bugetul SRI versus Vitamina D. Nici un alt lider PSD nu s-a pronunţat asupra Bugetului. N-au fost mai breji nici liderii altor partide. Pentru PNL, de exemplu, discuţia la Proiectul Legii Bugetului, care trebuia să înceapă după publicarea din 31 ianuarie şi să se încheie abia după votarea Bugetului, vineri, 15 februarie, putea fi posibilitatea de a atrage atenţia asupra programului politic liberal, asupra principalelor puncte ale unui Buget alcătuit de PNL. Prin vocea gălăgioasă a lui Ludovic Orban, PNL s-a mărginit la a pune la îndoială sursele de finanţare propuse de PSD.

După adoptarea de către Guvern, Proiectul legii Bugetului a ajuns în Parlament. Trecerea Bugetului prin Comisii, dezbaterile din plen trebuiau să fie, obligatoriu extinse şi în media, discuţii de politică generală, confruntări spectaculoase între diferitele filosofii politice ale diferitelor partide. Partide precum PMP au reluat placa obosită a depunerii a mii de amendamente. Singurul partid care pare a fi înţeles importanţa discuţiilor la Buget a fost ProRomânia. Partidul lui Victor Ponta a optat pentru un singur amendament – cel privind tăierea surselor de finanţare de la stat a partidelor – amendament pe care l-a susţinut cu brio în spaţiul public, exploatînd momentul pentru a-şi cultiva programul politic.

Chiar dacă ar fi vrut partidele n-ar fi putut aborda Bugetul în termeni de politică generală. Bugetul a ajuns luni, 11 februarie în Parlament. Votul a fost programat pentru vineri, 15 februarie. A trecut prin Comisii şi în plen ca vrabia în zbor.
Cea mai importantă lege a lui 2019 a mers pe repede înainte.
Ca de obicei, un exerciţiu de democraţie autentică a fost transformat într-un exerciţiu de democraţie de faţadă.”

N.B. De la tribuna Parlamentului, în februarie 2019, deputatul PNL Florin Roman i-a zis aşa lui Liviu Dragnea:

<<Domnule Drganea, cât de cinic poţi să fii ca să furi de la copii, de la primari şi de la pensionari? Singurul lucru bun din acest buget e majorarea alocaţiilor pentru copii, pe care PNL a reuşit să o impună. Domnule Dragnea, o instanţă v-a condamnat pentru că aţi furat de la copii.>>”

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro
 

 

 

 

 

 

monitorulpartidelor.ro este parte a trustului de presă MEDIAFAX și vă ţine la curent cu cele mai noi informaţii, dar și analize politice. Dacă v-a plăcut articolul, vă invităm să dați LIKE paginii noastre de Facebook .