03 decembrie 2019

Urgenţele Cabinetului Orban. Asumarea răspunderii pe multiple legi: desfiinţarea Secţiei speciale, alegeri locale în două tururi. Termenul este ianuarie 2020

Alina Mihai

Guvernul Orban ar putea avea o a doua asumare a răspunderii, la începutul anului viitor, pentru desfiinţarea SIIJ şi pentru legea privind alegerea primarilor în două tururi, relatează surse guvernamentale. Potrivit surselor, Guvernul aşteaptă un aviz din partea CSM pentru desfiinţarea secţiei. Între timp, guvernul liberal îşi va asuma săptămâna aceasta răspunderea pentru abrogarea Legii recursului compensatoriu şi pentru prorogarea pensionării anticipate a magistraţilor, dar şi, în domeniul economiei, pentru anularea celebrei OUG 114. Toate aceste schimbări au devenit o urgenţă pentru liberali, după ce Guvernarea PSD, în ciuda criticilor, inclusiv ale organismelor europene, a insistat să le păstreze.

Sursă foto: Mediafax

Primele legi pe care le va propune Guvernul în Parlament, şi pentru care cabinetul Orban riscă demiterea, sunt: recursul compensatoriu, prorogarea pensionării anticipate a magistraţilor, pe trecerea de la complete de doi la cele de trei judecători şi pe trecerea de la doi la patru ani în ce priveşte şcolarizarea pentru INM.

„Această corectare a legislaţiei pe Justiţie este necesară cât mai urgent pentru a nu bloca sistemul judiciar. În plus, este cerută şi de raportul MCV. Există un acord scris al CSM în legatură cu aceste prorogări. În ce priveşte recursul compensatoriu, motivarea este dată de creşterea ratei de recidivă a celor eliberaţi.

Ştim că el reprezintă lege penală mai favorabilă, dar este important ca, pentru viitor, să prioritizăm siguranţa oamenilor. Atât cât rămâne în vigoare legea PSD a recursului compensatoriu, fiecare secundă cu această lege în vigoare ameninţă viaţa de zi cu zi a românilor”, a explicat luni vicepremierul Raluca Turcan.

Celelalte două proiecte din justiţie, desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi revenirea la alegerea primarilor în două tururi, vor intra la asumarea răspunderii, posibil în ianuarie 2020, relatează surse guvernamentale pentru Mediafax.

Potrivit aceloraşi surse, Guvernul aşteaptă un aviz din partea CSM pentru a demara procedura de asumare a răspunderii în privinţa desfiinţării SIIJ.

Premierul Ludovic Orban a declarat că vor fi făcute consultări cu Consiliul Superior al Magistraturii pe tema Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie, după ce vor avea loc alegerile în cadrul CSM.

Ministrul Justiţiei va merge la CEDO pentru a prezenta situaţia justiţiei din România.

 

Guvernul PNL vrea să anuleze celebra OUG/114 - taxa bancară, taxele din energie şi comunicaţii, schimbările la Pilonul II de pensii -, dar va menţine facilităţile din construcţii

Potrivit premierului, vor fi abrogate din ordonanţa 114 acele prevederi care se referă la domeniul bancar, la cel al energiei, la cel al comunicaţiilor sau la pilonul II de pensii. De asemenea, este foarte probabil ca Fondul de Dezvoltare şi Investiţii – un fond care se află în coordonarea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză şi care alimentează conturile administraţiilor locale – să fie desfiinţat.

Nu a fost anunţată o dată a angajării răspunderii – o procedură care presupune că legile pe care guvernul şi-a angajat răspunderea intră în vigoare fără dezbatere. Însă angajarea răspunderii deschide calea depunerii unei moţiuni de cenzură, care, adoptată, ar conduce la căderea guvernului. Guvernul Orban, care nu are majoritate în Parlament, mizează însă pe degringolada în care se află PSD, după înfrângerea severă suferită în alegerile prezidenţiale din 10 noiembrie, şi pe lipsa de apetit a fostei guvernări de a reveni la putere într-o situaţie economiă cât se poate de dificilă.

„Dacă nu le convine celor de la PSD şi vor să depună moţiune de cenzură, atunci să depună“, a afirmat Ludovic Orban, întrebat dacă îi este teamă de o posibilă moţiune de cenzură a Opoziţiei.

Premierul a dat câteva detalii despre ce presupune angajarea răspunderii şi domeniile pe care le va atinge: „Abrogarea sau modificarea celor mai multe prevederi din ordonanţa de urgenţă a guvernului 114, fatidica ordonanţă de urgenţă. Din păcate vedem că la nivelul Parlamentului dezbaterile care se poartă în jurul ordonanţei 114 nu se duc în direcţia pe care ne-o dorim. Aici repet, aşa, pe scurt, că obiectivul nostru este acela de a anula prevederile legate de domeniul energiei, taxarea în domeniul energiei. De asemenea, plafonarea preţului la care vând furnizorii energia electrică şi gazul natural către consumatorii casnici“, a anunţat premierul, citat de Mediafax.

Premierul a mai amintit de abrogarea supraimpozitării şi a suprataxării în domeniile bancare şi din domeniul comunicaţiilor, precum şi abrogarea Fondului de Investiţii: „De asemenea, prevederile legate de supraimpozitarea sectorului financiar-bancar. De asemenea, obiectivul nostru îl reprezintă abrogarea suprataxării în domeniul comunicaţiior, abrogarea prevederilor profund nocive legate de funcţionarea pilonului II de pensii. Abrogarea prevederilor legate de fondul de fantomaticul Fond de Dezvoltare şi Investiţii, care a inventat existenţa unor bani care sunt doar pe hârtie şi care nu există în buget, pentru a da o formă de mită către primari PSD a căror implicare în campania pentru prezidenţiale a fost urmărită de fostul guvern Dăncilă“.

OUG nr. 114/2018 a fost adoptată în decembrie 2018 afectând puternic sectoarele telecom, bănci şi energie şi fondudile private de pensii. În energetic şi telecom, OUG 114 prevede ca toate companiile din domeniu să plătească o taxă anuală de 2% din cifra de afaceri.

Preţul gazelor din producţia internă a fost plafonat la 68 lei/MWh pentru următorii trei ani. În domeniul bancar, OUG 114 a introdus taxa pe activele bancare.

Premierul a mai declarat că modificările aduse ordonanţei nu vor afecta însă prevederile legate de sectorul de construcţii.

"Din păcate a abroga aceste prevederi ar duce la distrugerea sectorului de construcţii pentu că toate companiile din domeniu au schimbat practiccontractele de muncă în baza prevederilor din OUG 114". În domeniul construcţiilor, ordonanţa instituie un salariu minim brut garantat în plată de 3.000 de lei, până la 31 decembrie 2028.

Premierul a mai anunţat că guvernul îşi angajeaz răspunderea pentru aborogarea recursului compensatoriu şi pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a pensionării anticipate a magistraţilor. Nu este limpede dacă angajatea pe acest acte normative va fi la pachet cu angajatea pe legile economice sau va exista o a doua angajare a răspunderii.

 

Toate companiile de stat merg pe Bursă

Premierul Ludovic Orban a declarat că toate companiile de stat trebuie listate la Bursă, deoarece evaluarea companiei se face de către pieţe, iar transparenţa companiilor creşte.

„După opinia mea companiile trebuie listate la bursă, pentru că în momentul în care listezi la bursă compania ai foarte multe avantaje. În primul rând, evaluarea companiei se face de către pieţe. În al doilea rând, odată ce-ţi intră acţionari minoritari, că şi minoritar fiind în structura acţionariatului, ai obligaţii, de a respecta drepturile acestora. De asemenea, listarea la bursă presupune creşterea transparenţei în cadrul companiei respective". Premierul a mai precizat că prin listarea la bursă a companiilor de stat, există posibilitatea obţinerii unor finanţări. „Mai mult decât atât, există şi posibilitatea de a obţine finanţări prin intermediul listării la bursă a companiei de stat. Ca atare, eu sunt clar adeptul listării la bursă a tuturor companiilor de stat. Că este de vorba de Hidroelectrica, de CEC Bank, de aeroporturi sau alte companii, pentru mine punctul de vedere este acelaşi“, a mai spus Orban.