PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT (PSD)

Wiki

Descriere

Partidul Social Democrat (PSD) este un partid politic major din România, reprezentant, în Parlamentul României, al social-democraţiei. PSD este formaţiunea succesoare a FSN, care l-a propulsat pe fostul prim-secretar Ion Iliescu la conducerea României după execuţia lui Nicolae Ceauşescu în decembrie 1989.

Partidul a guvernat singur sau a susţinut guvernarea din România între 1990 şi 1996, din nou între 2000 şi 2004, apoi între 2007 şi 2009 şi din nou încontinuu din 2012.

Date de contact

Şoseaua Kiseleff nr. 10, sector 1, Bucureşti


Relaţii cu publicul

Tel: 031.413.51.47

e-mail: psd@psd.ro


Biroul de presă

Tel: 031.413.53.22

Fax: 031.413.53.68

e-mail: presa@psd.ro

Istoric

După Revoluţia din 1989, perioada de tranziţie de la comunism la democraţie a fost gestionată, în mare parte, de partide cu vocaţie social-democrată. Din punct de vedere cronologic, primul partid social-democrat apărut pe scena politică românească după căderea vechiului regim a fost Partidul Social Democrat Român (17 ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democraţiei româneşti interbelice. Beneficiind de legitimitate istorică, PSDR nu a reuşit, însă, să obţină şi o legitimitate electorală aptă de a-l face să exercite o influenţă semnificativă asupra actului de guvernare. După o alianţă temporară cu CDR, PSDR s-a aliat cu PD în 1995 în vederea participării la alegerile parlamentare din 1996. Noua alianţă, Uniunea Social Democrată a participat la guvernare în cadrul coaliţiei CDR-USD-UDMR, dar existenţa sa a fost de scurtă durată, până în 1999.

La 6 februarie 1990 s-a înscris în registrul partidelor politice Frontul Salvării Naţionale, rezultat al transformării FSN din organ provizoriu al puterii de stat în mişcare populară. În aprilie 1990 a avut loc prima Conferinţă Naţională a FSN, care l-a ales în funcţia de preşedinte pe Ion Iliescu. Deşi a câştigat alegerile din 20 mai 1990, FSN era în pragul destrămării. Convenţia Naţională a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei încercări de aşezare pe baze doctrinare a partidului. Potrivit moţiunii „Un viitor pentru România”, FSN era definit ca un „partid de centru stânga care se inspira din valorile social-democraţiei moderne europene”.

La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 FDSN, proaspăt înfiinţat după sciziunea FSN, a obţinut primul loc, iar Ion Iliescu a devenit preşedintele României cu 61,5% din voturi.

La un an de la constituire, FDSN şi-a reafirmat orientarea social-democrată, cu prilejul Conferinţei Naţionale din 9-10 iulie 1993, când şi-a schimbat denumirea în Partidul Democraţiei Sociale din România.

Între anii 1996-2000, PDSR s-a aflat în opoziţie, perioadă în care a acumulat o experienţă extrem de importantă şi şi-a construit în mod realist şi pragmatic strategia pentru a reveni la putere.

În anul 2000, PDSR împreună cu PSDR şi PUR, partid de orientare social-liberală, au constituit Polul Democraţiei Sociale din România (7 septembrie 2000). Acest bloc electoral a câştigat alegerile legislative din noiembrie 2000. Una dintre clauzele contractului politic dintre PDSR si PSDR a fost prevederea potrivit căreia, după alegeri, se va realiza fuziunea dintre cele două partide social democrate. Astfel, în 16 iunie 2001 pe scena politică are loc o importantă clarificare a zonei de centru-stânga, prin constituirea Partidului Social Democrat, rezultat din unificarea celor două partide. 

La Congresul de constituire a PSD, Adrian Năstase a afirmat voinţa politică a noii formaţiuni de a reprezenta social-democraţia modernă, dinamică, racordată la problemele şi priorităţile actualităţii. Preocuparea pentru conexarea doctrinară a PSD la noile realităţi a determinat apariţia în 2002 a documentului „Spre normalitate – o viziune social-democrată modernă privind viitorul României”, material care propune principalele direcţii de acţiune ale perioadei post-tranziţie. La reuniunea de la Snagov din februarie 2003, preşedintele PSD, Adrian Năstase a afirmat că se consacră astfel refacerea unităţii social-democrate pe baze ideologice clare şi neconflictuale, precum şi concilierea dintre tradiţia şi modernitatea stângii democrate româneşti”

Procesul de unificare şi modernizare a stângii democrate româneşti a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internaţionale – Internaţionala Socialistă şi Partidul Socialiştilor Europeni.

În iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Partidului Socialiştilor Europeni. PSD a dezvoltat relaţii consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene, semnificative în acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru româno – germane (PSD-SPD). PSD a semnat acorduri de cooperare şi parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate, având o agendă consistentă de întâlniri bilaterale cu conducerile principalelor formaţiuni ale Internaţionalei Socialiste.
Perioada 2000-2004 a fost extrem de importantă pentru afirmarea şi consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democraţiei în România, atât din punct de vedere instituţional, cât şi ideologic.

La Congresul din 21 aprilie 2005 Mircea Geoană a devenit preşedinte al PSD. În 2005 a fost lansat un manifest al PSD, sub titlul “România europeană – România solidarităţii sociale”. Documentul reprezintă un pas important către racordarea doctrinară a PSD la realităţile interne şi europene. La 10 decembrie 2006 a avut loc un Congres Extraordinar al PSD, care l-a reconfirmat pe Mircea Geoană în fruntea PSD, iar Ion Iliescu a devenit Preşedinte de Onoare, în semn de respect şi apreciere a rolului şi contribuţiei acestuia la promovarea idealurilor şi valorilor social-democrate.

La Congresul PSD din 20 februarie 2010 preşedinte al PSD a devenit Victor Ponta, acesta asumându-şi obiectivul de a nu repeta greşelile din istoria recentă a partidului. În fiecare an, direcţia politică a PSD a fost validată în cadrul Congreselor PSD.
În 2010, a fost lansat programul PSD – România corectă – care a inspirat multe din propunerile făcute de PSD pentru programele sectoriale lansate de USL.

Pe data de 5 februarie 2011, Victor Ponta, Crin Antonescu şi Daniel Constantin semnează protocolul de constituire a Uniunii Social-Liberale (USL), iar pe 1 septembrie Tribunalul Bucureşti admite acţiunea de înregistrare a alianţei politice dintre PSD şi ACD, denumită Uniunea Social Liberală (USL).

Victor Ponta, preşedintele PSD, a deţinut funcţia de prim-ministru în perioada mai 2012 – noiembrie 2015.

Liviu Dragnea a fost ales preşedinte al PSD în cadrul scrutinului intern al PSD din data de 11 octombrie 2015 şi validat în funcţia de Preşedinte PSD la Congresul Extraordinar al Partidului Social Democrat din data de 18 octombrie 2015. În cadrul Comitetului Executiv Naţional al PSD, din data de 22 iulie 2015, Liviu Dragnea fusese ales Preşedinte interimar al PSD.

În perioada 21 decembrie 2012 - 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost vicepremier, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în Guvernul condus de Victor Ponta. În perioada 20 aprilie 2013 – 20 mai 2015, Liviu Dragnea a îndeplinit funcţia de Preşedinte executiv al PSD. În perioada decembrie 2016 – mai 2019 Liviu Dragnea a îndeplinit funcţia de Preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Viorica Dăncilă a fost aleasă ca preşedinte al Partidului Social Democrat în cadrul congresului partidului din data de 29 iunie 2019 după ce asigurase în prealabil interimatul la conducerea partidului începând cu 28 mai 2019. În cadrul congresului din data de 24 august 2019 Viorica Dăncilă a fost desemnată drept candidatul PSD pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2019.

Viorica Dăncilă a fost învestită ca premier al României în data de 29 ianuarie 2018. Viorica Dăncilă a fost liderul delegaţiei PSD din Parlamentul European în perioada decembrie 2014 - ianuarie 2018, iar în perioada octombrie 2015 - ianuarie 2018 a fost preşedinta OFSD.

Membri importanţi

Marcel Ciolacu Preşedintele interimar al PSD
Paul Stănescu Secretar general interimar PSD
Ionuţ Vulpescu Preşedintele interimar al Consiliului Naţional al PSD
Ion ILIESCU Presedinte de onoare al PSD