UNIUNEA DEMOCRATĂ MAGHIARĂ DIN ROMÂNIA (UDMR)

Uniunea Democrată Maghiară din România a luat fiinţă după căderea regimului comunist, pe 25 decembrie 1989. Încă de la înfiinţare, scopul şi rolul asumat al Uniunii este reprezentarea şi apărarea intereselor comunităţii maghiare din România.

Uniunea Democrată Maghiară din România, care în acest an aniversează 26 ani de existenţă şi activitate, este o organizaţie care susţine  interesele  comunităţii maghiare din România, asigură reprezentarea politică şi publică la nivel naţional şi local a minorităţii maghiare. UDMR este prezentă în Parlamentul României  din 1990, iar din 1996 a fost partener de coaliţie în mai multe guverne din Romania. Din 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, UDMR are membri în Parlamentul European.

Uniunea Democrată Maghiară din România respectă principiul diversităţii politice. Platformele, grupările ideologice şi politice exprimă, prin programele şi activităţile sale, păstrarea identităţii, valorilor culturale şi diversitatea societăţii maghiare din România. Potrivit principiului pluralismului intern, UDMR are în componenţă organizaţii judeţene şi teritoriale, platforme bazate pe tematici şi obiective socio-politice diverse, inclusiv organizaţii asociate.

Funcţionarea Uniunii se bazează pe principiului autoadministrării interne, separând zonele decizionale, executive şi de control. Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul. În perioada dintre două Congrese, organismele de conducere ale Uniunii sunt: Consiliul Reprezentanţilor Unionali (CRU), Consiliul Permanent al Uniunii (CPU), respectiv Prezidiul Uniunii (PU). 

Forul de execuţie al Uniunii este Prezidiul Executiv, responsabil cu implementarea hotărârilor adoptate de Congres, CRU, CPU, respectiv Prezidiul Uniunii.

Organismele consultative ale Uniunii sunt: Consiliul Consultativ al Preşedinţilor Teritoriali (CCPT), Consiliul Consultativ al Platformelor (CCP), respectiv Consiliul Primarilor şi Consilierilor Uniunii (în continuare CPCU). Sarcina controlului revine Comisiei de Supraveghere a Statutului (CSSU), Comisiei de Etică şi de Disciplină a Uniunii (CEDU) şi Comisiei de Cenzori (CCU).

Preşedintele UDMR,  KELEMEN Hunor, a fost ales în funcţie de către Congresul Uniunii din 2011 şi reales în 2015. Preşedintele Executiv este KOVÁCS Péter.  Între anii 1993 şi 2011 poziţia de preşedinte al Uniunii a fost deţinută de scriitorul MARKÓ Béla, iar predecesorul său, între anii 1990 şi 1993, a fost preşedintele fondator al Uniunii Democrate Maghiare din România, DOMOKOS Géza.

În interesul prosperităţii comunităţii maghiare, dezvoltării economice, păstrării limbii, tradiţiilor şi valorilor culturale, păstrării şi dezvoltării învăţământului în limba maternă, Uniunea cooperează cu organizaţii academice, alte organizaţii educaţionale, ştiinţifice, organizaţii de femei, diferite organizaţii profesionale şi de profil, grupuri de opinie, asociaţii.

În aprilie 2012, a fost înfiinţat Consiliul Autonomiei Culturale al UDMR. Acest Consiliu este definit ca for al reprezentanţilor organizaţiilor din domeniile ştiinţific, cultural, educaţional şi al organizaţiilor partenere ale UDMR, cu scopul de a păstra şi dezvolta viziunea culturală a comunităţii maghiare din România.

În anul 2013 UDMR a creat  cadrul organizaţional pentru asumarea unui rol important al femeilor în viaţa publică. În acest sens, a fost înfiinţată Organizaţia de Femei din cadrul UDMR, având ca scop organizarea şi încurajarea prezenţei femeilor în viaţa publică.

Obiectivul major al UDMR este păstrarea identităţii şi dezvoltarea comunităţii maghiare din Transilvania. De-a lungul anilor, Uniunea şi-a asumat un rol de reprezentare în Parlamentul şi guvernul ţării, cu scopul de a asigura o îmbunătăţire a calităţii vieţii cetăţenilor, iar ca organizaţie de reprezentare a maghiarilor din România, UDMR este preocupată, în special de protecţia drepturilor minorităţii maghiare.

Încă de la înfiinţarea sa, în 1990, UDMR a decis să aleagă calea democratică şi instrumentele democraţiei parlamentare în vederea obţinerii de drepturi pentru minoritatea maghiară din România.

UDMR susţine o democraţie funcţională bazată pe principiul statului de drept, cu toate instituţiile necesare şi economia socială de piaţă. UDMR a avut, întotdeauna, un rol important, ca factor de  echilibru în rândul forţelor politice ale ţării, oferind stabilitate politică României. Încă de la Revoluţia din decembrie 1989, UDMR a contribuit în mod decisiv la aderarea ţării la structurile UE şi NATO.

Uniunea încurajează procesul de descentralizare şi aplicarea principiului subsidiarităţii şi are ca scop realizarea procesului de autonomie culturală pentru comunităţile mici – acestea fiind şi cele mai vulnerabile –respectiv auto-determinare pentru etnicii maghiari în regiunile unde aceştia trăiesc în majoritate. UDMR doreşte atingerea acestor obiective doar printr-un dialog şi în consens cu societatea şi politica românească, bazându-se pe principiile europene, inclusiv pe modele care au funcţionat în ţările din Europa de Vest.

Minorităţile etnice contribuie prin valori importante şi un patrimoniu cultural important la bogăţia şi diversitatea ţării. Garantarea dreptului la folosirea limbii materne în toate segmentele vieţii private şi publice, precum şi învăţământul în limba maternă, respectiv gestionarea instituţiilor din domeniul educaţiei şi culturii minorităţilor, reprezintă aspectele majore ale activităţii Uniunii.

Programul electoral al Uniunii prevede obiective specifice, realizabile şi executorii în domeniul educaţiei, familiei, economic, tineret şi politică externă, respectiv cel al păstrării identităţii culturale.

UDMR este membru al PPE (Partidului Popular European) şi al FUEN (Federal Union of European Nationalities).